Az elmúlt napok tanulságai II

... Most, hogy egy ideje rászálltam CreTzu blogjára, jövök rá, hogy nem ártott volna előbb elkezdeni. Bár nem emiatt kezdtem el ezt a post-ot, de onnan jöttem rá arra is, hogy fölösleges a kétnyelvűség miatt aggódnom, és nem akarok olyan lenni, mint az, aki elvette tőle a cretzu.ro domaint. Octavian – a domain „új” (2009-ről beszélünk) tulajdonosa általában semmitmondó bejegyzéseket ír, főleg angol nyelven. Attól az információbőségről szóló post-tól egyenesen kiakadtam. Annyi okosabb, érdekesebb dolgot lehetne írni erről, ha valaki igazán elgondolkozik ezen. Információbőség??? Millió egy dolgot meg lehetne említeni! Az információ igazságtartalmától kezdve egészen addig, hogy érdemes-e szabályozni az internetet vagy sem! Ki lehetne térni arra az igenis létező problémára is, hogy sokan rákeresnek valamire és kimásolják az anyagot, (CTRL+C és CTRL+V) példának okáért egy iskolai kiselőadáshoz! Octavian??? Leírja, hogy régebben nem volt ennyi információ. Ezért igazán nem volt érdemes elvenni CreTzu-tól a domain-ját.

De még van más is. CreTzu írta róla – teljes joggal, – hogy úgy ír ez az Octavian, mintha olyan fontos lenne másoknak, holott nagyon kevesen olvassák. Valahogy erről már eszembe jutott a saját esetem is… én nem akarok olyan lenni, mint ez az Octavian! Nem képzelem magam a világ közepének, sőt nem is akarok az lenni. Ne rejtsd el a saját véleményedet csak azért, mert olvasottabb akarsz lenni! Ezért nem tartom egyébként működőképes dolognak azt, hogy valaki foglalkozásszerűen legyen művész vagy blogger – a legtöbb esetben lehetetlen, mivel ki vagy szolgáltatva a piacnak! Én semmiképp sem szeretnék kiszolgáltatva lenni semmiféle „piacnak”. Ha vannak olvasóim, természetesen örülök nekik és annak is, hogy valaki elolvassa ezt a sok hülyeséget vagy okosságot, ahogy tetszik.

De már megint eltértem a tárgytól. Szóval, a lényeg az, hogy én nem azért akarok két nyelven írni, mert az milyen menő, hanem mert mindkét nyelven van mondanivalóm és szeretem használni őket. 

... Citind blog-ul lui CreTzu

 … De nu ştiu cât timp stau să citesc arhiva pe blogul lui CreTzu. Apropo de asta, îmi dau seama, poate dacă el afla că i-am pus blogul aici la link-uri, numai pentru că îmi place mie, poate nu ar prea aprecia că eu îi fac „reclamă” pe aici şi îi citesc blog-ul tot felul de oameni care îmi văd blog-ul, dacă e mai vizitat blog-ul ăsta decât credeam eu – e adevărat, dacă CreTzu l-a făcut public, înseamnă că e liber fiecare să se uite la blog. Deci, dacă vorbeam tot de blog-ul lui CreTzu, am văzut acum un post în care zice că unul i-a luat domeniul de cretzu.ro… m-am uitat la site şi chiar aşa! Văd blogul al unuia numit Octavian şi nu blog-ul lui CreTzu. La intrare poţi alege dacă vrei să-i vezi contul facebook ori vrei să-i vezi blogul… Mamă! Vreau să fac şi un alt post specific pentru prostii facebook dar vă spun una şi acum: de ce-i la modă să ai mulţi prieteni pe facebook? Te interesează cumva ce fac oamenii ăştia, practic necunoscuţi sau ce? (vorbesc şi eu având unii prieteni practic necunoscuţi pe facebook, totuşi, eu nu mi-am dorit niciodată să am mulţi prieteni pe facebook şi nici nu-mi place să dau add friend decât foarte rar şi dacă cineva e chiar important pentru mine) Vrei să faci sondaj ce fac oamenii pe facebook sau ce? (bineînţeles că întrebând asta mă refer mai ales la cazul lui Octavian) Sau vrei să arăţi altora cumva că eşti popular sau ce? Hai… dacă eşti un nimeni, şi cu prietenii ăştia facebook vei fi în continuare şi de fapt te minţi pe tine însuţi, nu numai pe cei cărora vrei să le arăţi cât eşti de important şi popular (că majoritatea acestora vor să arate unuia cât sunt de importanţi şi de ce merită ca unul să stea de vorbă cu ei) Ei bine, chiar nu ştiu mai exact care sunt motivele dar cred că asta o fi unul pentru mulţi.

…Vorbesc aiurea. Deci, vorbeam de blog-ul lui CreTzu. Scrie acolo „că e aşa important pentru alţii să facă şi post-uri în limba engleză iar de fapt nimeni nu-i interesat de ce scrie”… avea dreptate şi stau să mă gândesc, poate cazul e unul şi acelaşi cu mine, (doar că eu nu i-am luat domeniul) care vreau să scriu post-uri şi în maghiară dar şi în română. Eu nu vreau să fiu aşa! De fapt, nu ştiu câţi îmi citesc blog-ul şi dacă îmi citesc, e bine să am cititori şi oameni care ascultă ce spun dar nu vreau să mă dau mare cu cine sunt, mai ales că sunt una care stă foarte mult pe gânduri şi nu vreau să fiu dependentă de cerere şi să spun numai ce vă place vouă... (tocmai asta îmi e motivul pentru care cred că fiind un artist „de profesie” te laşi dependent de cerere şi mulţi artişti de profesie  nu sunt sinceri din cauza asta) Chiar dacă nu, fac tot acest lucru (mă refer aici la ultimele două post-uri… am scris de parcă aşa multă lume ar fi interesată de ce scriu eu şi de parcă aş fi aşa importantă încât să vă roadă curiozitatea în ce limbă scriu eu când de fapt nu cred că e cazul…) Dar de fapt eu scriu în aceste limbi pentru că îmi plac şi îmi face plăcere să scriu în ambele limbi şi am ceva de spus în ambele limbi. E adevărat, unul bănuitor mi-ar putea spune „vai de tine, cât eşti de ipocrită că ne scrii frumos româneşte iar lingi curul ungurilor în limba maghiară”… Aşa ca să vă liniştesc, nu, nu e cazul, cred că ar trebui să fim sinceri şi cred că critica te ajută mult mai mult decât să spui la tot felul de chestii cât sunt de frumoase când de fapt frumuseţea o vezi doar superficial iar  în profunzime e altă treabă… 

Ce-am învăţat eu în ultimele zile

... Pentru început, şi pentru cei care nu înţeleg limba maghiară, vreau să îmi cer scuze pentru postările scrise  în limba maghiară, netraduse în limba română. Probabil că pe cei care nu cunoaşteţi limba maghiară, vă face să credeţi că nu vreau să vă spun ceva. Eu nu am intenţia asta însă, vreau să scriu postările în ce limbă îmi vine să scriu. E adevărat, dacă vreau să scriu despre trupa Ceilalţi, probabil că pe maghiarii care nu ştiu limba română, nu-i roade curiozitatea despre ce e vorbă, mai ales că versurile-s foarte importante... Dar tot merită să asculţi piesele că şi beat-urile în cele mai multe cazuri foarte artistice. Deci, vă rog să nu credeţi că nu vreau să vă băgaţi cumva în treaba scrisă într-o altă limbă, mai ales că se vor găsi şi log-uri scrise în ambele limbi. Altfel, nici maghiarii care nu ştiu română n-o să înţeleagă care-i treaba în cazul logurilor scrise în limba română. Şi ca să vă spun un exemplu... Cazul postării Învaţă şi Ultimele resurse. Postarea Învaţă, deşi e scrisă despre maghiarii, este scrisă în limba română. (şi ştirea aia era scrisă în limba română) La fel, comentariul meu referitor la Ultimele resurse (altfel, nimic mai mult decât că eu mi-aş putea imagina şi un alt videoclip pentru piesa asta şi că-i tare CreTzu acoperând camera cu mână)

Deci, sper să nu credeţi că nu vreau să vă spun ceva... da?!? Şi chiar dacă nu prea face parte din ce-am învăţat eu în ultimele zile, nu vreau ca lumea să creadă că nu-mi pasă de ea. E o onoare să văd blog-ul meu citit chiar dacă eu una nu prea am curaj să-mi fac reclamă acum, fiind debutantă pe aici. (mai aveam şi un alt blog) Şi mă bucur să văd orice comentariu lăsat chiar dacă actualmente nu am prea mult timp pentru a răspunde. Vă rog să aveţi răbdare, nu v-am uitat.

Şi dacă tot am vrut să scriu despre ce-am învăţat eu în ultimele zile, printre mai multe: mă surprinde faptul că statistica e scrisă destul de detaliată! Adică, nu numai că văd din ce ţară sunteţi (asta se poate vedea şi pe youtube, de altfel, care e şi ea o statistică destul de detaliată) dar văd şi ce browser folosiţi şi culmea! Ce sistem de operare! Altfel asta o fi un lucru interesant... Windows SUCKS, fraţilor! (îl folosesc şi eu dar există şi un sistem mai bun de operare, din punctul meu de vedere... sigur că şi windows-ul are avantaje dar nu numai. Chiar dacă nu-s informaticiană, aş vrea să scriu odată şi de asta.

Az elmúlt napok tanulságai

... Először is, hogy egy technikai részlettel kezdjek, elnézést kérek mindenkitől, akik nem értik a román nyelvű bejegyzéseket, de nem tudok ebben a tekintetben semmi biztatóval szolgálni. Kárörvendő vigaszként azt tudom felhozni, hogy olyan magyar nyelvű post-ok is lesznek, amiket meg a magyarul nem tudó román olvasó nem ért... Olyan nyelven akarok írni, ahogy éppen jön és ezért lehet, hogy az egyik nyelvet ismerő, a másikat nem ismerő úgy fogja érezni, hogy kimaradt valamiből. Nekem nem ez a szándékom. (tény, a kedvenc zenekarom (sajnos) nem sok románul nem tudó magyar olvasót vonz, hiszen ahhoz, hogy igazán lehessen értékelni, érteni kéne a szöveget. Ettől még megéri meghallgatni, maga a zenei alap is sokszor nagyon művészi.) Szóval senki ne érezze magát kihagyva semmiből, lesz, amit mindkét nyelven leírok. Az Învaţă című post, bár magyarokról szól, mégis egy román nyelvű oldalból indul ki, ezért nincs magyar megfelelője. Ugyanígy viszont egy CreTzu számnál is kellene román megfelelő… Úgyhogy senki ne érezze magát kihagyva semmiből... Oké?!? Bár ez szorosan nem tartozik az elmúlt napok tanulságaihoz, de nem akartam, hogy azok közé tartozzon és hogy úgy kelljen szembesülnöm a problémával, hogy erre külön kell figyelmeztetni, az azt jelentené, hogy nem is igazán érdekel az olvasó. Márpedig érdekel.

Ha már olvasókról van szó, egy észrevétel az olvasottság méréséről (aka statisztika): új lévén a blogspot rendszerében, meglep a statisztika részletessége. Itt persze meg lehetne kérdezni, mit érdekel az téged, de érdekel. Egyébként nincs nagyon bátorságom hirdetni a blogomat, legalábbis egyenlőre, más viszont osztott meg bejegyzést és ezt köszönöm is, örülök, ha ilyen hatást vált ki. (így kezdőként az ember annyira nem hirdeti a blogját. Őszintén szólva nehéz egyszerre jó hosszú kommentekre is válaszolni, meg írni is. Félre ne értsetek, minden olvasónak és kommentnek örülök, csak azt kérem, hogy legyetek türelmesek, néhány nap múlva már többet tudok a bloggal foglalkozni) 

Visszatérve a statisztikára, még mindig meglep. De most komolyan. Szoktam a youtube-on is nézni a statisztikákat, de ennyire még az se részletes! Nem csak, hogy láthatom, milyen böngészőt használnak az olvasóim, de még operációs rendszer szerint is fel van osztva! Az utóbbi tanulságos lehet. Windows SUCKS! (nekem is az van, nem utálom, de nem vagyok olyan nagy rajongója... másfél év alatt azért volt szerencsém más operációs rendszerhez is)... ha majd egy kicsivel több időm lesz, szeretnék az operációs rendszereknél is elidőzni, még ha aki ismer azt is mondja, hogy ezt nem várta volna tőlem. (nem vagyok az a nagy technikai zseni)

Respect Ceilalţi!

... Mulţi dintre aşa-zişii „artişti” (aici mă refer la artiştii super-populari sau la cei care apar în tabloide sau la cei care sunt destul de superficiali şi muzica lor pentru mine nu înseamnă artă) nici nu se apucă să răspundă întrebărilor. Dacă da, tot PR-iştii fac acest lucru. Iar Ceilalţi, trupa mea preferată despre care am să mai scriu, nu numai că răspund întrebărilor fanilor dar fac asta chiar aşa. Respect CreTzu, (că el e cel care cântă) respect Ceilalţi!

... Învaţă!

... S-ar putea spune în limba maghiară „ilyen nincs” (nu există)... :D 

http://www.timesnewroman.ro/life-death/7365-inexplicabil-un-locuitor-din-harghita-s-a-trezit-intr-o-dimineata-vorbind-romaneste

Altfel se vede perfect („Doamne, OCOLEŞTE-I pe români”) că asta e un site de amuzament. Şi totuşi, foarte mulţi încep să comenteze fără să afle care-i treaba cu website-ul. Mă rog... Citeşti o astfel de ştire... Chiar crezi că se poate învăţa o limbă străină peste noapte? În acest caz, îţi spun eu, cea care ştie foarte bine cum e să înveţi o altă limbă: NU SE POATE. Oricât ţi-ai dori, îţi spun eu: nu se poate. Nici nu încerca şi nu te baza pe astfel de ştiri. Mai bine te pui pe carte, înveţi gramatica, vocabularul, sistemul fonetic şi încerci să faci legătură între alte limbi, cunoscute de tine. Apoi încerci să o practici. Şi vorba unuia dintre artiştii mei preferaţi: NU îţi merge bine la început. 

Dar cred că asta se ştie deja fără să vă spun eu. :)

Cât despre comment-uri... mă repet, mă miră câţi au luat în serios acest articol. Şi mă miră şi cei care zic: „mai bine se trezesc toţi ungurii vorbind română”. Cred că fiecare limbă ce o ştii te face mai bogat. Pentru că fiecare limbă are „modul ei de gândire”. E bine ca ungurii din România (şi poate nu numai, dacă îi arde cumva dorinţă – şi spun asta fără niciun fel de ironie, chiar există aşa ceva) să înveţe limba română. (dar nu peste noapte pentru că procesul de-a învăţa îţi poate crea foarte multe experienţe bune... şi bineînţeles, rele. Dar fără astfel de „succes” sau „eşec” poate nici nu înveţi limba respectivă în profunzime şi poate nici nu vei avea legătură sentimentală. Ei bine, ştiu, se poate pune întrebarea „şi care-i treaba cu limba maternă” şi „dacă am învăţat-o perfect o să-mi mai fac legătură sentimentală”... dar cred că nu e acelaşi lucru. Cu limba ta de bază ai deja o legătură sentimentală. Din ce cred eu, cam aşa e toată lumea. Iar cât despre cealaltă întrebare... cred că dacă înveţi o limbă peste noapte, o să spui „ok, bine, ştiu limba asta, pot vorbi cu oamenii care vorbesc limba respectivă dar mi-am dorit eu să fie aşa? Am vrut eu să fie aşa?”) DAR, continuând ce-am scris mai sus (adică e bine să ştii şi o altă limbă decât limba ta maternă) asta de ce trebuie să însemne că îţi uiţi limba maternă? Oameni buni! După cum am zis, cred că trebuie să ştii mai multe limbi.  (asta nu înseamnă, bineînţeles ca să înveţi trei limbi în liceu doar pentru că eşti obligat să faci asta. Ar trebui să vrei să înveţi limba respectivă. Tocmai asta e problema şi cu acest caz, adică să înveţi o limbă peste noapte) 

E adevărat că se poate argumenta şi aşa „aici e România, vorbeşte sau încearcă să vorbeşti în pula mea româneşte” dar sincer, mie nu-mi place să dau astfel de argumente chiar dacă cred ar fi bine să ştii cumva ŞI limba statului – de fapt, nu pentru alţii dar pentru tine însuţi. Argumentaţia însăşi e ca şi cum zici „frate, aici eu sunt şefu’ aşa că faci ce îţi spun eu”.

Şi ca să iau în apărare pe ungurii care nu ştiu limba română sau nu o vorbesc suficient de bine, nu e uşor să înveţi o altă limbă. Bineînţeles că s-ar putea scrie chiar cărţi şi despre atitudinea unor (poate chiar multor) maghiari din România care refuză să înveţe limba română, deci treaba – ca în cazul oricărui conflict – e bilaterală, totuşi, românii care spun asta ar trebui să stea să se gândească puţin cum ar fi să fie născuţi în Ungaria şi ca ei să înveţe limba maghiară. Nu se poate băga pe toţi în aceeaşi oală. Că generalizând sau înjurându-i pe toţi ungurii, nici nu-ţi dai seama cât l-ai rănit pe cel care învaţă limba română şi face eforturi. Iar cel care strigă „Vesszen Trianon” („Jos cu Trianon” – o altă chestie, istorică despre care s-ar mai putea scrie) probabil o să fie mândru de el că refuză să vorbească în limba română. Am mai auzit şi poveşti de gen „vânzătoarea de etnie maghiară care se face că nu înţelege ce îi spun”. De unde ştii dacă ştie limba română sau nu? Şi dacă ştie limba română dar refuză să vorbească în limba română, înseamnă că îşi face ea însăşi răul şi nu ştie care-i aia capitalismul, sistem în care trăieşte, fie că îi place ei sau ţie, sau mie, fie că nu. Adică, îşi ia salariul pentru a te servi. Dacă nu te serveşte, înseamnă că a pierdut un consumator. Şi dacă asta face în cazul fiecărui român, înseamnă că afacerea o să le meargă prost pentru că niciun român din oraş sau din ţară nu va mai merge acolo. Deci, la urma, cine a câştigat şi cine a pierdut? Aţi pierdut amândoi dar sunteţi prea supăraţi pe voi ca să vă daţi seama. Nu mă înţelegeţi greşit, nu vreau să vă dau lecţii dar eu cam aşa văd lucrurile şi încerc să gândesc pentru că mă interesează problema şi treaba asta. Mulţi români şi unguri nici nu-şi dă seama că s-ar putea evita conflictele şi ce fac? Le recreează în loc de-a le rezolva pentru că aşa e uşor, pentru că nu-ţi trebuie să te gândeşti sau să-ţi dai iubire şi timp sau chiar atenţie. (adică să spui „mi-au spus unii că nu-i bine să te iubesc, nu te iubesc pentru că nici nu încerc să te cunosc”)

Cred că dacă îmi urmăriţi blog-ul, o să vedeţi multe post-uri de genul ăsta. Şi da, se poate scrie serios chiar referitor la astfel de „ştire”. :)

CreTzu: Ultimele resurse

...Valahogy ez a szám jut eszembe a tegnapi napról. Egyébként ehhez a számhoz én teljesen más videoklipet képzelek el... Nem próbálom meg leírni, igazából látni kéne. De az viszont nagyon tetszik, ahogy CreTzu keze kitakarja a kamerát. :D 

Primul log...

Am mai avut un blog, două, dar numai unul dintre ele funcţiona pentru o perioadă mai lungă. Lucrurile s-au schimbat de atunci aşa că m-am decis să-mi fac un blog nou bilingv (care înseamnă dominaţia limbii române şi maghiare) în care să îmi scriu gândurile, aşa cum vreau eu, printre poezii şi nuvele scrise de mine şi punând multă muzică bună. 

Dacă nu vă supăraţi, nu vreau să mă prezint... nu îmi e ruşine de cine sunt ci pur şi simplu nu am curaj. Dar să spun totuşi ceva, sunt o fată şi interesată de multe lucruri, ce or fi acestea, cred că se vor vedea.

Az első...

Már volt egy-két blogom, ezek közül csak az egyik bizonyult hosszú életűnek. Azóta változott elég sok minden. 

Szeretnék egy kétnyelvű blogot, amiben... egész egyszerűen csak leírom a gondolataimat, úgy, ahogy szeretném, sok jó zenével és saját szerzeménnyel - verssel, novellával - fűszerezve. (a kétnyelvűség itt a magyar és a román nyelv dominanciáját jelenti)

Ha nem haragszik rám a kedves olvasó, nem szeretnék bemutatkozást írni... nem szégyellem, hogy ki vagyok... de nincs bátorságom bemutatkozni. Annyit azért elmondok, hogy lány vagyok és sok minden érdekel, hogy ez a sok minden mit is jelöl, majd ki fog derülni.